GH100. ι consonantic. Multe cuvinte grecești aveau mai demult un ι consonantic (semivocalic), pronunțat ca al doilea i în ghinion și scris cu o căciuliță dedesubt 
(*7) . Pierderea sa atunci când vine după vocala finală a rădăcinii unui cuvânt a produs următoarele modificări în scriere:
| λι | = | λλ | |
| κι, χι | = | σσ | |
| τι, θι | = | σσ | (uneori σ) |
| δι | = | ζ | între vocale |
| γι | = | ζ | după o vocală |
| γι | = | δ | după o consoană |
| ανι, αρι, ορι | = | αιν, αιρ, οιρ | |
| ενι, ερι, ινι, ιρι, υνι, υρι | = | ειν, ειρ, ιν, ιρ, υν, υρ |
(*7) Vom aplica și în acest caz o convenție diferită de cea obișnuită (vezi și GH005 (*4), GH097 (*6)). În locul căciuliței scrise dedesubtul lui iota, vom folosi această culoare pentru a marca un iota consonantic (ι).
...
GH103. Pierderea lui sigma. Spiritul aspru (GH027) în limba greacă reprezintă adeseori un sigma pierdut. Un sigma între două vocale a devenit de obicei spirit aspru (de comparat transformarea lui s intervocalic în r în latina timpurie) și apoi a fost pierdut.
GH104. Comparați:
| Greacă | Latină | |
| ὑπέρ | peste | super |
| ἅλς | sare, mare | sal |
| ἵστημι | stau | sisto |
| ἵημι (ἱ-ἡμι) | arunc | sero (seso) |
| ἕξ | șase | sex |
| ἑπτά (ἑπτμ GH097, 098, 3) | șapte | septem |
| ἕδος | scaun | sedes |
| ἕ | însuși | se |
| ἠώς (ἀϝ-ὡς) | zori | aurora (ausosa) |
| ὁμός | asemănător | simi-lis |
| ἅλλομαι (ἁλι- GH100 (*7)) | sar | salio |
| ὕπνος | somn | somnus (sopnos, cf. sopor) |
| ὅς, ἥ, ὅν (῾ϝος, ῾ϝη, ῾ϝον, ) | al său | suus, sua, suum |
| γένεος (γενε-ὁς) | al unui neam | generis (genesis) |
| αων (α-ὡν) | terminația de genitiv plural, declinarea I feminin | arum (asum) |